- inaníţie
- s. f. (sil. -ţi-e; mf. in-), art. inaníţia (sil. -ţi-a), g.-d. inaníţii, art. inaníţiei
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
inaniţie — INANÍŢIE s.f. Stare patologică a organismului, manifestată prin pierdere în greutate, scăderea forţei fizice, ameţeli etc. şi cauzată de lipsa cronică de hrană. – Din fr. inanition, lat. inanitio. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
inanitié — inanitié, ée [inanisje] adj. ÉTYM. 1844; de inaniti(on). ❖ ♦ Rare. Qui souffre d inanition. || Des animaux inanitiés. || « Chez les animaux inanitiés, les toxines, arrivant dans un organisme appauvri (…) » (l Année sc. et industr. 1898, p. 183) … Encyclopédie Universelle
inanition — [ inanisjɔ̃ ] n. f. • 1240; bas lat. inanitio « action de vider », de inanire, de inanis « vide, à jeun » ♦ Vieilli État de jeûne. Par métaph. L amour « Vit d inanition et meurt de nourriture » (Musset). ♢ Mod. Loc. Tomber, mourir d inanition. ⇒… … Encyclopédie Universelle
acetonurie — ACETONURÍE s.f. Prezenţă a acetonei în urină, întâlnită în diabet, în stările de inaniţie etc. – Din fr. acétonurie. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 acetonuríe s. f. (sil. mf. ton ), art. acetonuría, g. d. acetonuríi, art.… … Dicționar Român
apocarteresis — APOCARTERÉSIS s. n. sinucidere prin inaniţie. (< gr. apokarteresis) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN … Dicționar Român
hemidistrofie — HEMIDISTROFÍE s. f. inaniţie parţială. (< hemi + distrofie) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN … Dicționar Român